Parteneri



Clădiri

Restaurantul „Perla Mării”, Eforie Nord (1955-1959)
Restaurantul „Perla Mării”, Eforie Nord (1955-1959)
Clădirea restaurantului, probabil de inspiraţie corbusiană, a fost reuşita complexului de cazare estival, devenind emblematică pentru acea perioadă. Formula de volum compact de etaj suspendat pe un parter liber, deschis pe stâlpi metalici de dimensiuni mici şi câteva pile de zidărie, constituie efectul surpriză al compoziţiei.
Ansamblul de locuințe cu cinematograf „Înfrățirea între popoare”, București (1953-1955)
Ansamblul de locuințe cu cinematograf „Înfrățirea între popoare”, București (1953-1955)
Caracteristici urbanistice. Ansamblul, croit după principiile urbanistice ale perioadei, are drept element cheie al compoziţiei cinematograf-clubul, amplasat retras faţă de bulevardul Bucureştii Noi.
Complex administrativ și Cazinou IAR, Brașov (1937-1938)
Complex administrativ și Cazinou IAR, Brașov (1937-1938)
Compoziţia ansamblului de reprezentare este de o monumentalitate reţinută, obţinută maicurând prin articularea unor volume simple și curate, și nu printr-o decoraţie excesivă.
Teatrul Național, Târgu Mureș (1973)
Teatrul Național, Târgu Mureș (1973)
Clădirea Teatrului are plan în L, cu latura principală (latura scurtă) spre Piaţă şi latura lungă spre strada Aurel Filimon.
Universitatea Politehnică din Bucureşti-Facultatea de Electrotehnică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, București (1975)
Universitatea Politehnică din Bucureşti-Facultatea de Electrotehnică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, București (1975)
Ansamblul din care face parte clădirea analizată se desfăşoară pe o suprafaţă dreptunghiulară, cu latura îngustă spre Bd. Geniului şi latura lungă spre Bd. Iuliu Maniu.
Sediul U.G.I.R. 1903, București (1933-1940)
Sediul U.G.I.R. 1903, București (1933-1940)
Clădirea cuprinde un ansamblu de birouri,săli de primire , sală de conferinţe, săli de expoziţie şi anexe, fiind o construcţie cu două subsoluri, parter şi cinci etaje, ultimul în retragere.
Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova (1972)
Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova (1972)
Clădirea cu o geometrie complexă, derivată din dintr-un sistem de terase trepte şi platforme care modelează relieful natural, este amplasată cu axa longitudinală paralelă cu cele două artere de acces şi se percepe ca un volum cu dominantă orizontală, ce oferă faţade de egală importanţă pe ambele laturi.
Pavilion H, Parcul Herăstrău, București (1963-1964)
Pavilion H, Parcul Herăstrău, București (1963-1964)
Clădirea de plan dreptunghiular alungit, dezvoltată pe orizontală şi acoperită cu o suprafaţă ondulată, este dispusă pe direcţia nord-sud, paralel cu curbele de nivel.
Palatul Administrativ, Baia Mare (1969-1970)
Palatul Administrativ, Baia Mare (1969-1970)
Situarea oarecum defavorabilă, cu posibilităţi de percepere limitate de vecinatăţi, determină compoziţia spaţial volumetrică marcată de elementele semnal constituite de corpul principal – prim element de impact , venind dinspre direcţia centrului nou- si turn, contrapondere verticală şi semnal vizibil în cazul perceperii dinspre centrul vechi.
Teatrul de vară Mihai Eminescu, Bucureşti (1952-1953)
Teatrul de vară Mihai Eminescu, Bucureşti (1952-1953)
Teatrul, gândit pentru o capacitate de 4200 locuri, îmbină modelul greco-elenistic al dialogului cu peisajul şi modelul roman al incintei perfect delimitate - cu scena închisă spre exterior printr-un decor arhitectural fix.
Imobil de birouri Administraţia Naţională Apele  Române, Bucureşti (1935)
Imobil de birouri Administraţia Naţională Apele Române, Bucureşti (1935)
Clădirea se înscrie în frontul continuu al străzii şi se dezvoltă pe parcelă sub form a trei aripi dispuse în jurul unei curţi interioare: spre stradă, orientat spre nord, corpul principal (P+5), compact, şi două corpuri secundare (P+4) sub forma de bare articulate, situate pe latura laterală vest şi pe latura din spate a parcelei. Din stradă există un acces direct în clădire, care deservea la origine spaţiul public, de la parter, al băncii, şi un acces indirect, printr-un gang, spre curtea interioară.
Aeroportul Aurel Vlaicu, Bucureşti-Băneasa (1948-1952)
Aeroportul Aurel Vlaicu, Bucureşti-Băneasa (1948-1952)
Aerogara ocupă la sol o suprafaţă de 3300 mp şi are o arie utilă desfăşurată de 12.000 mp. Volumul general se dezvoltă preponderent pe orizontală (P+1), fiind dominat de corpul central cu cupolă (P+2) şi de accentul vertical al turnului de control.
Teatrul de vară şi Parcul Bazilescu, București (1952 -1953)
Teatrul de vară şi Parcul Bazilescu, București (1952 -1953)
Teatrul de vară, edificiu realizat în Bucureşti cu ocazia Festivalului Tineretului din 1953 (Al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor) face parte dintr-un ansamblu de dotări costruite în aceeasi perioadă, pe Bulevardul Bucureştii Noi, reprezentative pentru arhitectura stalinistă.
Pavilionul central al Complexului expozițional Romexpo, București (1959-1964)
Pavilionul central al Complexului expozițional Romexpo, București (1959-1964)
Pavilonul Expoziţei Realizărilor Economiei Naţionale aparţine Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti. El este închiriat de societatea comercială Romexpo, care aparţine în procent de 90% tot Camerei de Comerţ Bucureşti.
Circul de Stat, București (1958-1961)
Circul de Stat, București (1958-1961)
Proiectul a făcut parte dintr-o suită de realizări de la începutul anilor ‘60 care reprezentau revenirea la modernism.
Casinoul Eforie Sud, Eforie Sud (1931-1933)
Casinoul Eforie Sud, Eforie Sud (1931-1933)
Casinoul făcea parte dintr-un ansamblu urban destinat scopurilor curative și de tratament, precum și vilegiaturii marine, realizate cu începere din anul 1899.
Casa Scânteii/ Casa Presei Libere, București (1949-1956)
Casa Scânteii/ Casa Presei Libere, București (1949-1956)
Clădirea se încadrează în arhitectura „realismului socialist” al zgârie-norilor moscoviţi, realizat sub influenţa stilului Art Deco american.
Ansamblul hotelier Amfiteatru, Panoramic, Belvedere, Mangalia, stațiunea Olimp (1971-1972)
Ansamblul hotelier Amfiteatru, Panoramic, Belvedere, Mangalia, stațiunea Olimp (1971-1972)
Ansamblul Amfiteatru este format din trei hoteluri: Amfiteatru, situat central, cu 680 de locuri de cazare, Panoramic cu 425 si Belvedere cu 467 de locuri. Alături de acestea se află funcțiuni destinate întregii stațiuni, cum sunt spațiile comerciale și de loisir.
Sala Fantasio a Teatrului de Stat, Constanţa (1927)
Sala Fantasio a Teatrului de Stat, Constanţa (1927)
Este o clădire de colţ, cu plan în L, cu latura principală spre Bd. Ferdinand/str. Mihai Viteazul şi latura scurtă spre Parcul Primăriei.
Clădirea Prima Ardeleană, Sibiu (1933/1935)
Clădirea Prima Ardeleană, Sibiu (1933/1935)
Clădirea "Prima Ardeleană" în stil Art Deco, este amplasată la extremitatea sudică a principalei străzi comerciale a orașului medieval, pentru construirea sa fiind demolate două mici clădiri aflate în imediata apropiere a uneia din porțile fortificației.